Câteva cuvinte de introducere...

" Asteptam primavara ca o binefacere ...

Crestea iarba pe toata întinderea, gâze de tot felul încă amortite, ieseau la soare, pitigoi si sticleti singuratici zburau bezmetici iar vrăbiile se scăldau în ochiurile de apă. Verdele dăinuia peste aerodrom, contrastând cu pista betonată alb-cenusie si culorile distincte ale balizajului de zi. Pomii înmuguriti dădeau în floare iar miresmele atât de cunoscute se resimteau la tot pasul. Dinspre pădurea de o nuantă încă nedefinită, se auzeau triluri de mierle si rar, foarte rar cântecul cucului, revenit de pe alte alte meleaguri. Un suflu nou, curat, plutea peste tot în jurul nostru al celor care stăteam tolaniti la start, pe pământul deja zvântat. Unii îsi asteptau rândul la zbor, altii erau cu deservirea si câtiva pe care nu i-a mai văzut nimeni pe timpul iernii, surplus de efectiv. O dublă, sonda meteo, decola pentru a cerceta zona, trecând prin pâlcuri de ceată în destrămare, ceata de primăvară. Rezultatul constatării era comunicat prin radio, asa că alte avioane de dublă comandă aveau motoarele încălzite, gata de zbor.
Pe rând au intrat pe pistă, luându-si zborul, lin, frumos, fără nerv; zburau, printre altii căpitanii:
Tabus Alexandru, Căpraru Constantin, Păcurar Vasile, Stratu Constantin cdt.patrula a III-a, Culea Constantin cdt.patrula a II-a ca si comandanti de patrule;
acestia fiind verificati de ofiterii superiori comandantii de escadrile: maiorii Danciu Ilie cdt.escadrila a I-a, Griober I. Petru cdt.escadrila a II-a, Dumitrascu Vasile cdt.escadrila a III-a, care la rândul lor erau controlati de superiorii lor maiorii:
Sandu Iordan, Ioan Baba si Tache Dumitru. Acestia din urmă fiind controlati de comandantul regimentului (1963-1965) lt.col. Ioan Zăpârtan, alias 'Dumnezeu'. După o întrerupere la zbor destul de lungă, îsi asteptau rândul la avioane, pilotii Cehan Virgil, Caras Gheorge, Alexandru Paul, Manea Ioan, Cretu Constantin, Cârstocea Dumitru, Podină Petru, Ilie Dobre, Tudor Ioan, Bătinas Ioan si altii..."(extras din cartea AVIATORII de Eugenia Tascău-1996)

Culea Constantin s-a născut la data 17.10.1933, în comuna Bazargic din raionul Caliacra, parte din regiunea Dobrogea ( zona cedată Bulgariei !), într-o familie numeroasă (cinci frati), părintii fiind functionari publici. După terminarea studiilor obligatorii, în anul 1950, tânărul Culea Constantin s-a înscris la cursurile teoretice de pilot de turism sportiv la Scoala de Zbor cu Motor de la Alexandria, stăpânind destul de bine încă din anul 1951 zborul pe avionul usor. În 1952 având deja la activ ore de zbor pe avioane usoare civile, a început cursurile militare ale Scolii de Aplicatie pentru Fortele Aeriene din Tecuci - În 1953 Scoala Militară de Aviatie nr. 1 de la Tecuci a primit numele de Scoala de Ofiteri de aviatie „Aurel Vlaicu”; în 1958 si-a mutat sediul pe aerodromul Boboc-Buzău, devenind Scoala Superioară de ofiteri aviatie, cu durată de 4 ani, unde se pregăteau atât personal navigant si nenavigant pentru civili sau militari, apoi la data de 02.10.1954 în urma absolvirii, a obtinut Brevetul de Pilot Militar cu gradul de locotenent aviator. Apoi a urmat cursurile Sectiei Aviatie din Academia Militară, calificându-se ca ofiter de stat major, apoi cursuri ale Scolii de Ofiteri Superiori din Bacau în anul 1960-1962 si mai târziu în anul 1977 cursul de Comandant Regiment. (Decretele de avansare în grad a militarilor, erau date de obicei de Ziua Natională a României-23 august). Avansările în grad pentru foarte multi militari erau adesea recomandate de politruci, dacă te simteau că nu esti în asentimentul partidului cam săreai de la avansarea în grad. Ca pilot militar (vânatoare-bombardament-cercetare), s-a remarcat foarte repede, obtinând toate titlurile de pilot militar pe avioane reactive subsonice si supersonice, clasele, a 3-a, a 2-a si a 1-a, având diferite functii de comandă. Pe baza ordinului M.F.A. cu numarul M.91 din anul 1964 se acordă titlul de Pilot Militar clasa a 1-a pe avionul cu reactie subsonic iar la data de 11.01.1966 pe baza ordinului M.2 se acordă titlul de Pilot Militar clasa a 1-a pe avionul cu reactie supersonic. În anul 1968 maiorul Culea C-tin pilot clasa 1, a fost cdt. de patrulă, apoi numit comandantul escadrilei a II-a din Regimentul 226/91 Av.V. de la Deveselu, avându-l ca loctiitor pe amicul si colegul Botea Ilie.

Transferul său în 1969 nu a fost întâmplător la Regimentul 93 Av.V. de la Giarmata, ca si comandant de zbor 'C.Z'. si cdt. la E.a 1-a. Din 1969 R.93 Giarmata a devenit o unitate tactică de elită aflată în plină dezvoltare, responsabilă de paza unei frontiere de stat extrem de sensibile din punct de vedere geopolitic în acei ani ai Razboiului Rece, mai ales după invazia sovieticilor sustinută de trupele statelor Pactului de la Varsovia, (Albania si România) au refuzat participarea la invazia din 21 august 1968. În anii 1968-1969 R.93 Av.V. a fost plasat într-o stare de alertă maximă deoarece regiunea de vest era critică. După ce România a refuzat si a condamnat invazia, Nicolae Ceausescu s-a temut de o invazie iminentă asupra României. În acest context Ministerul Fortelor Armate a decis mutarea celor mai experimentati piloti de vânatoare din interiorul tării către frontiera de vest; Yugoslavia si Ungaria vecină, din care trupele sovietice si maghiare, puteau lansa un atac aerian sau terestru. Mutarea pilotului Culea a coincis cu decizia rapidă a României, o măsura defensivă asumată de aviatia militară de a echipa escadrila principală cu piloti de elită, cu experientă solidă de zbor supersonic noaptea, în conditii meteo grele. Desi pilotul Culea s-a format profesional în sudul tării, memorialistica militară a anilor de aur ai aviatiei militare 1960-1970 îl retin pe pilotul Culea C-tin drept unul dintre cei mai emblematici aviatori instructori si comandanti de escadron, îndeplinind functii ca: pilot comandant patrulă, pilot sef, instructor, navigator în Punctul de Comandă, loctiitor la comandă, comandant de escadrilă si comandant de zbor.

Comandorul Culea, a zburat pe diferite avioane, IAR(YR)80DC, Zlin si pe cele reactive, cum ar fi, MIG 15 - MIG 21. A avut colegi piloti de elită si amici ca Tache D., Mereu C-tin, Cehan V., Botea I., Stratu C-tin, Griober P., Abrudan I., Virag M., Orhei, Sturzoiu, Todea, Orha P. etc. (În timp ce Orha prelua conducerea regimentului de la Alexeni în anii 1960, Culea îsi consolida parcursul ca pilot si cdt. de escadrilă la Deveselu, destinele lor întâlnindu-se la exercitiile de mari proportii inclusiv la concentrări operative destinate paradelor militare sau alertelor tactice strategice. La Alexeni se reuneau regimente de aviatie cu zeci de escadrile, pregătite de zbor unde aviatorii se revedeau sau se legau noi prietenii între personalul detasat. O mare familie de oameni deosebiti.) Ca pilot militar a totalizat ~2700 de ore de zbor, trecând de la motoarele clasice la cele reactive subsonice si supersonice, aceasta dovedind dragostea si pasiunea sa pentru zbor precum seriozitate si o pregătire asiduă pentru profesia de aviator. A fost mentionat în revista militara din acea perioadă "Apărarea Patriei" precum si în cartile: "Aviatorii" editată în anul 1996 si "Totul despre escadrila întâi", editura militara 1990. Pe vremea aceea se zbura foarte mult, mai ales prin anii 1960-1970, cu foarte multe zboruri de noapte care erau feerice dar dificile si foarte obositoare. Cel mai dureros era, când vreunul dintre colegi deceda indiferent din ce cauze dispărând din familia acestuia precum si din cea a aviatorilor, fiind adevărate drame; este o meserie care pe lângă curaj, cere foarte multe aptitudini, foarte epuizantă, risc foarte mare si din aceste cauze, aviatorii erau mai uniti între ei fată de alte tagme sociale; erau aproape ca o familie. De altfel, după câteva accidente aviatice, multi piloti militari nu au mai vrut să zboare avioane, unii chiar la insistentele nevestelor cu copii, trecând pe alte functii, altii au mai zburat doar câtiva ani apoi au trecut în rezervă, sau alegând calea zborului civil unde viata era un pic mai usoară decât cea militară.

În anul 1955 Culea Constantin s-a căsătorit cu Gheorghita Trandafira, la Caracal în judetul Olt, fostul Romanati, ulterior având doi copii, băietii Eduard Valentin si Sorin Laurentiu, ulterior amândoi absolventi de studii universitare. Activitatea de pilot si-a executat-o pe diferite Aerodromuri din Buzău, în Regimentul 91 Aviatie Vânătoare de la Deveselu-Caracal (serviciu), aplicatii Bacău, MK, Alexeni, Fetesti, URSS, Craiova, apoi Arad (când se moderniza pista de la Giarmata) bineînteles si în Regimentul 93 Aviatie vânătoare-bombardament-cercetare, de la Giarmata-Timisoara (serviciu). Regimentul 93 avea în dotare 3 (V.B.)+1(C.) escadrile.

1954 este anul, în care, au început cursurile masive de trecere pe avionul de luptă cu reactie MIG-15, atât cu personal navigant cât si cu personal tehnic. Cursurile erau de câteva luni fiind absolvite prin examen, si erau organizate de către fiecare unitate de aviatie. Zborul pe avioane reactive era de altfel si mai bine plătit!

Între anii 1951-1953 au sosit peste 150 de avioane MIG-15 rusesti (multe uzate), zburate o perioadă doar de piloti rusi având si personal tehnic tot rusesc, apoi din primavara anului 1952 au sosit din Cehoslovacia, avioane noi MIG-15(S-102) unde erau si construite; MIG-15/bis pe parcursul a câtorva ani (60 avioane). Amintim piloti pe MIG-15bis ori S-102 ca Cpt. Stratu Constantin pe 767, Cpt. Culea Constantin pe 756, Cpt. Tache Dumitru pe 749. Avioanele erau dotate cu sistemul OSP-48, sistem ce asigura zborul în toate conditiile meteorologice, atât ziua cât si noaptea, cu motor VK-1 pentru Bis (cel mai puternic). Dintre toate variantele MIG-15/S-102 a fost cea mai numeroasa,(peste 200) intrând masiv în dotare, în perioada 1952-1954; MIG-15/UTI (59 aparate) cu dublă comandă 1952-1955, (CS-102) dublă comandă 1955-1957 (43 aparate răzlete) în regimentele ce compuneau Diviziile 23 (Regimentul 125 Silistea-Gumesti si 206 Otopeni) precum si 66 (Regimentul 158 Craiova, 226 Deveselu si 277 Craiova) Aviatie Vânatoare Reactivă.

Anul 1962, marchează o nouă etapă superioară, pentru piloti si tehnicieni, cât si pentru restul de personal, deoarece este introdus în aviatia militară avionul supersonic interceptor MIG-21 F-13, fără radar, comandă simplă; executarea misiunilor de luptă si interceptare, făcându-se la înăltimi de 14.000 până la 18.000 metri, fără locator, ceea ce era foarte greu, în regim supersonic. Apoi în 1964-1966 a urmat dotarea aviatiei de vânătoare-interceptare sau cercetare, cu avioane MIG-21 PF, PFM, M ori (C) ce au schimbat mult zborul si pregătirea de luptă, la care radiolocatoarele avioanelor descopereau tintele până la 20 km, cu plafon înăltime de zbor pâna la 20.000 metri, ceea ce a usurat mult sarcina navigatorilor (pilotilor). Varianta Bis a fost introdusă între anii 1951 pâna în 1956, avioane care erau cu simplă sau dublă comandă.
În anii următori, pe măsură ce nivelul de pregătire al pilotilor pe avionul supersonic MIG-21 a crescut, s-au executat trageri reale cu rachete de bord, la înaltimi corespunzătoare, pe directia est, către Marea Neagră, pentru acomodarea cu acest tip de armament. Antrenamentele se executau cu rachete de exercitiu fiind o colaborare perfectă între pilot si navigator, pe dirijarea la tintă. S-au executat trageri în tintă terestră, în poligonul Capul-Midia sau poligonul de la Babadag, cu proiectile reactive nedirijate si ulterior cu rachete aer-sol. Oricum zborul deasupra Mării Negre era o feerie, mai ales noaptea pe cer senin înstelat, unde stelele se reflectau în apa marii creând senzatia de învăluire (fără aparatele de zbor, nu mai stiai unde e cerul si care e apa !). De altfel, s-au organizat grupe de pregătire pentru trageri cu rachete aer-aer în poligonul Astrahan din U.R.S.S., sau aplicatii militare cu aviatia de vânătoare din R.P. Bulgară, unde în ambele cazuri, pilotii români, au fost foarte apreciati datorită rezultatelor foarte bune.

Aviatia militară participa si la sărbătorile de 23 August, precum si la cele de Ziua Marinei sau altele. Comanda Unitatii de la Giarmata, la acea vreme era formata din: lt.col. Carra Nicolae cdt. regiment, col. Sandu Iordan-loctiitor, col. Gheorghită Costică-navigator, col. Gheorghe Aurel-ofiter cu tragerile si lupta aeriană. Fiecare escadrilă avea în organigramă 16-18 piloti, normal escadrila are 17 avioane - 4 patrule a câte patru piloti, plus comandantul escadrilei si loctiitorul acestuia. Comandant la escadrila a 1-a era lt.col. Culea Constantin iar loctiitor era lt.col. Sturzoiu C.; la escadrila a 2-a era comandant lt.col. Todea Gheorghe, loctiitor era lt.col. Virag Mihail; la escadrila a 3-a era comandant lt.col. Stratu Constantin si loctiitor era lt.col. Bintinteanu Ioan iar la escadrila a 4-a cercetare era comandant col. Orha P.

Colonelul de aviatie, pilot Culea T. Constantin, a fost militar activ până în anul 1980, avansat la gradul de colonel prin ordin MC 1947-nr.DPN-231-1979. A decedat în anul 1996 cu câteva zile înainte de a împlini 63 de ani, luna octombrie, la Timisoara (comotie cerebrală) si a fost îngropat lângă Cimitirul Eroilor cu Onoruri Militare unde, a fost citit un memoriu de către un om deosebit, comandorul Morar Gavril care era comandantul Esc. 31 Aviatie Cercetare de la Giarmata, fosta Escadrilă de Cercetare din R.93, apoi garda de onoare a prezentat armele, trăgând trei focuri de armă în plan vertical.
Într-un trecut, am fost la câteva prezentari aviatice foarte atractive cu câtiva amici, unde colegii pilotului Culea Constantin, nu au avut decât cuvinte de laudă spunând că era un om foarte inteligent, amuzant, foarte bun pilot si coleg.

---

Sănătate si respect pentru cei care au fost colegi de serviciu, aviatori, bravi militari, unii amintiti în aceste pagini, si special multor oameni dragi acestuia, rude ale comandorului Culea Constantin (alias Titi sau Turcu): Becator Constantin (Costel), care a trăit în timpul celor două Războaie Mondiale primul (1914-1918) si al doilea (1939-1945), sotia dânsului Octavia cu fiica Marilena, Voicu Mihai, Eduard, Cătălin, Amărăscu Elena (Nuta), Nicolae (Nicu si Tita), nepoata Tache Mirela, nora Eugenia, nepoata Mihaela Adina, fratii: colonel Culea I. (Nelu), Culea Mircea, Culea Florica, Culea Maria, precum si familiile lor, lt.col. Mostoghiu, col. Iordache, col. Saragea, lt.col. Nitu F., din Craiova, Griober, Botea, Bătinas, Virag, Idolu, Smadu ...

... precum si multi alti prieteni aviatori, pe care îi găsiti în pagina cu fotografii, sau alti amici si colegi, de care sotia pilotului nu-si mai aminteste exact.

... sunt foarte multi dar din păcate unii au murit prematur, la datorie sau din alte cauze.

Pentru cei care au decedat,

Dumnezeu Să-i Odihnească în Pace

Dati 'CLICK' pe insignele pilotului CULEA Constantin, pentru a vedea medalii si poze vechi >>>