Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

SCURT ISTORIC de aviatie militara
La 1 aprilie 2012, s-au împlinit 100 de ani de la înfiintarea primei scoli militare de pilotaj comandata de maiorul Ion Macri. A fost a doua scoala de aviatie din lume, dupa cea din Marea Britanie. Primii piloti brevetati din România, Stefan Protopopescu ( brevetat la 9 iulie 2011) si Gheorghe Negrescu ( brevetat la 17 iulie 2011) au activat din 1912 ca piloti instructori la nou înfiintata Scoala Militara de Pilotaj de pe aerodromul Cotroceni. La 17 mai 2012 sau împlinit 100 de ani de la nasterea capitanului aviator Alexandru Serbanescu, cazut la datorie la 18 august 1944 iar la 20 iunie 1912 s-au împlinit 100 de ani de la prima jertfa a aviatiei românesti când locotenentul Gheorghe Caranda moare într-un accident aviatic. O incursiune în adâncimea istoriei învatamântului militar ne arata ca pâna în anul 1918 au fost brevetati circa 50 de piloti si înca aproximativ 50 de piloti la scoala înfiintata de catre George Valentin Bibescu care a detinut si functia de comandant al Scolii de pilotaj de la Cotroceni între anii 1911-1912. În timpul Primului Razboi Mondial, Scoala de Ofiteri de Aviatie a functionat la Tecuci apoi la Bârlad si Odessa. În perioada dintre cele doua razboaie mondiale scolile aviatiei au functionat astfel: Scoala pregatitoare de ofiteri naviganti a functionat la Cotroceni, Scoala militara de pilotaj si antrenament la Tecuci, Scoala de perfectionare pentru piloti de razboi la Buzau. În 1940, scolile militare de aviatie de la Tecuci si Buzau au fost dislocate pe aerodromul Zilistea – Boboc, pe pamântul donat de Alexandru Marghiloman pentru folosul exclusiv al aeronauticii românesti. Parcursul învatamântului militar de aviatie a fost în garnizoanele Medias si Tecuci. În anul 1953, Scoala de Ofiteri de Aviatie de la Tecuci a primit numele lui Aurel Vlaicu iar în anul 1958 Scoala Superioara de Ofiteri “Aurel Vlaicu” se muta la Zilistea Boboc. Începând cu anul 1991, Scoala de Ofiteri de Aviatie „Aurel Vlaicu” sufera din nou transformari devenind Institutul Militar de Aviatie „Aurel Vlaicu” iar din 1997 devine Scoala de Aplicatie pentru Fortele Aeriene „Aurel Vlaicu” asa cum este si azi. În luna martie a anului 1951 ia fiinta la PIPERA “ Regimentul 12 Aviatie Vânatoare” sub comanda Lt.Maj. Stefan Gherghiu. Regimentul avea în dotare avioane PO-2, IAK-11 si IAK-17. Pentru deservirea de aerodrom se înfiinteaza Batalionul 12 Tehnica de aerodrom. În luna iunie 1951 unitatile se disloca pe aerodromul Ianca – Braila, unde, împreuna cu Regimentul 11 Aviatie Reactiva, comandat de Mr. Ioan Deac si Regimentul 14 Aviatie Reactiva, comandat de Mr. Aurel Raican fac parte din Divizia 3 Aviatie Vânatoare Reactiva, comandata de Mr. Cosma Vasile (nenavigant). În acelasi an, la 20.08. regimentul se redenumeste “ Regimentul 294 Aviatie Vânatoare Reactiva ” iar la 31 Decembrie primeste “ Drapelul de lupta ”. La 23.10.1951 comandant al unitatii este numit Cpt. Ion Tîu, care este înlocuit de catre Lt.Maj. Ioan Popescu la 30.11.1952, ca urmare a mutarii si avansarii în grad, a Cpt. Ion Tîu la esalonul superior de comanda al aviatiei. În vara anului 1952 în cadrul D.3 Av.V. au loc o serie de schimbari atât în structura de comanda a diviziei cât si a regimentelor si a celorlalte unitati componente. În dotarea unitatilor din componenta D.3 Av.V.R. intra avionul reactiv IAK-23. Primul pilot roman care face trecerea pe noul tip de avion este Mr. Raican Aurel. Comandant al R.294 Av.V.R. este numit la 01.01.1952 Cpt. Cristea Dumitru iar la data de 23.04.1952 este înlocuit de catre Lt.Maj. Iacob Florea apoi acesta fiind înlocuit de catre Cpt. Anton Gingioveanu la data de 03.06.1952. Pe data de 27.06.1952 este numit comandant al R.93 Av.V.R. Cpt. Ioan Nastase. În vara anului 1952 Regimentul 294 Aviatie Vânatoare Reactiva, avându-l comandant pe Cpt. Orhei Constantin, care a fost numit comandant la data de 31.07.1952, împreuna cu B. 325 D.A. si D.34 Aviatie Vânatoare care sunt dislocate pe Aerodromul Giarmata - Timisoara. Avioanele unitatii si întreg materialul volant al celor trei unitati sunt dezmembrate si împachetate în lazi, îmbarcate în 60 de vagoane de cale ferata si într-un parcurs de transport special, ajung la aerodromul de destinatie a doua zi dimineata. În tren a fost îmbarcat si personalul tehnic si de deservire, împreuna cu tot cazarmamentul acestora. Personalul navigant si personalul din comanda diviziei au fost transportati la Giarmata cu avioane de transport. Aerodromul Giarmata - Timisoara avea o infrastructura precara, formata dintr-o cladire de caramida unde a fost instalata comanda diviziei si mai multe baraci abandonate, de pe timpul razboiului, unde a fost instalat R.294 si B.325 D.A.. Personalul navigant al regimentului a fost încartiruit în comuna Giarmata, la familiile germane care formau atunci majoritatea locuitorilor iar personalul diviziei a fost încartiruit în Timisoara. Între localitatea Giarmata si aerodrom exista un drum de legatura peste câmp, pe un drum de pamânt care devenea impracticabil pe timp ploios; în astfel de cazuri, singura legatura cu unitatea se facea prin Dumbravita – Timisoara – Ghiroda - Aerodrom, cale de mai bine de 25 Km. În vara si toamna anului 1953 principalele activitati ale unitatilor dislocate pe aerodrom au fost: instalarea pe aerodrom a echipamentelor tehnice si a mijloacelor de deservire, organizarea locurilor de dispunere a avioanelor, remontarea si disponibilizarea avioanelor si organizarea locurilor de dispunere a subunitatilor. Datorita faptului ca toamna a debutat cu ploi abundente cât si ca urmare a greutatilor ivite în amenajarea de aerodrom, activitatea de zbor cu avioanele IAK-23 s-a putut relua abia în primavara anului 1954.
La momentul mutarii pe aerodromul Giarmata unitatea avea personal complet, dintre care amintim pe urmatorii:
PILOTI : ORHEI Constantin – comandant, Avramescu Mircea, Rosca Victor, Lazar Nicolae, Carra Nicolae, Croitoru Vasile, Pop Viorel, Gheorghita Costica, Gheorghe Aurel, Virag Mihai, Vescan Remus, Zagara Constantin (1955-1960 mutat la Reg.135), Velev Valer, Dobre Ioan, Novac Constantin, Barbutiu Mihai, Puiu Dumitru, Raducan Dumitru, Bojic Alexandru, Tamas Petre si altii.
TEHNICIENI : Lt. Mihai Ioan, Lt. Rat Iosif, Lt. Simion Costica, Lt. Manita Gheorghe, Lt. Glajar Ioachim, Lt. Rus Vasile, Lt. Bela Andrei, Lt. Mali Carol, Lt. Chirila Viorel, Lt. Roman Stefan, Lt. Matka Ioan, Lt. Buni Vasile, Lt. Draghici, MM Crisan Ioan, MM Popovici Emil, MM Maciuca Cornel si altii.
Dotarea tehnica a unitatii era formata din avioane IAK-11, IAK-17 si IAK-23 cât si din avioane de legatura. Activitatea de zbor cu celelelte avioane s-a desfasurat în conditii normale, iar activitatea de zbor cu IAK-ul 23 s-a reluat în primavara, dupa zborurile de verificare a avioanelor remontate, efectuate de piloti rusi. La data de 18.04.1954, prin Decretul nr. 350, drapelul de lupta al unitatii este decorat cu Ordinul “ Apararea Patriei clasa a III-a ” în semn de apreciere a rezultatelor obtinute de unitate în activitatea desfasurata pe timpul dislocarii, disponibilizarii avioanelor pentru zbor si a îndeplinirii misiunilor încredintate. Primul zbor cu avionul Mig-15 pe aerodromul de la Craiova a avut loc la doar câteva zile dupa zborul de la Deveselu, respectiv la data de 9 mai 1952, în simpla comanda, cu comandantul Regimentului 158 Craiova, pilotul Nicolae Borzea. Primul pilot militar român care a zburat în simpla comanda pe avionul MIG-15, a fost Cpt. Tîu Ion, care era comandantul Diviziei 66 Aviatie Vânatoare, care avea în subordine si R. 158 Craiova si Regimentul 226 Deveselu - Caracal. Începând cu anul 1955 intra în dotarea unitatii Giarmata - Timisoara avioanele MIG-15. Personalul navigant si tehnic îsi însuseste în unitate cunostintele tehnice si practice în zbor pe noul tip de avion. Pâna în anul 1958 întreg personalul unitatii, piloti si tehnicieni exploateaza avionul MIG-15 si variantele acestuia. Primele avioane MIG-19P, dislocate de la Deveselu - Caracal, intra în dotarea unitatii în anul 1958. Unul din comandantii primei escadrile dotate cu MIG-19P a fost Lt.Col. Rosca Victor. Trecerea la exploatarea avionului supersonic se face in unitate, cursurile fiind asigurate cu specialisti de la esaloanele superioare si piloti de supersonice de la Deveselu. Primii piloti de la Giarmata care efectueaza trecerea la zbor pe avionul MIG-19P sunt cpt. Virag Mihai, Cpt. Gheorghita Costica, Cpt. Tamas Petru, Cpt. Raducan Dumitru. Odata cu parcurgerea programului de trecere pe avionul supersonic de catre personalul unei escadrile, încep si aplicatiile de zbor de lunga durata pentru antrenarea si verificarea serviciului de lupta din unitati, executate îndeosebi cu avionul MIG-19P. Pe toata durata acestor aplicatii este evidentiata activitatea sustinuta si plina de daruire a personalului tehnic din toate compartimentele, care asigura buna functionare a tehnicii de aviatie, întretinerea si asigurarea disponibilitatii avioanelor pentru zbor aproape de disponibilitatea maxima. Sunt evidentiati pentru rezultatele obtinute, din partea personalului tehnic, Cpt.teh. Chirila Viorel, Cpt. Matka Ioachim, Cpt.teh. Bela Andrei, Cpt.teh. Glajar Ioachim si altii. Pentru rezultatele obtinute la perfectionarea pregatirii de lupta în zbor în toate conditiile meteorologice, pentru modul de actiune la alarma si asigurarea serviciului de lupta permanent sunt evidentiati pilotii Cpt. Tamas Petru, Cpt. Virag Mihai, Cpt. Gheorghita Costica, Cpt. Raducan Dumitru, Cpt. Dragomirescu Ioan, Cpt. Oprisan, Cpt. Pop. Tot în aceasta perioada au loc si inspectii efectuate de comisii ale esaloanelor superioare, la care sunt acordate titluri de “ Subunitate de frunte “ escadrilelor iar regimentul este apreciat cu titlul de “ Unitate fruntasa ” pe tara! La data de 23.09.1959 unitatea îsi schimba denumirea, aceasta devenind “ Regimentul 93 Aviatie Vânatoare ”. În compunerea regimentului, începând cu anul 1960 intra doua noi subunitati: Punctul de Dirijare de la Vârful Muntelui din Muntii Apuseni si Punctul de Dirijare de la Moldovita. Prin aceasta, creste capacitatea de lupta a unitatii in zona sa de responsabilitate. În anul 1961 se reorganizeaza sistemul de aparare antiaeriana a teritoriului, stabilindu-se doua zone pe axa NORD-SUD, pe linia localitatilor Vicovu de Sus-Corabia: “ EST ” arondata Diviziei 16 AAT cu câte trei regimente de aviatie si “ VEST ” arondata nou-înfiintatei Divizii 34 AAT, cu Regimentul 91 Aviatie Vânatoare de la Deveselu - Caracal, Regimentul 67 Aviatie Vanatoare-Bombardament de la Craiova si Regimentul 93 Aviatie Vânatoare de la Giarmata - Timisoara. Comandant al Diviziei este numit Mr. Orhei Constantin fiind avansat Lt.Col. iar comandant al R.93 Av.V. este numit Mr. Mircea Avramescu, la data de 21.03.1961 pâna la 30.09.1964. Din anul 1961 intra în dotarea unitatii avioanele de interceptare supersonice de tip MIG-21, începand cu varianta F-13, PF si pâna la varianta MF. Pentru a efectua trecerea pe noul tip de avion si pentru completarea efectivelor escadrilelor, sunt selectionati si mutati la Giarmata, piloti din unitatea de la Deveselu, printre care Mr. Sandu Iordan, Mr. Stratu Constantin, Mr. Statenco Alexandru, Mr. Nicolae Tudor etc. Structura organizatorica a unitatii este îmbunatatita în anul 1963, odata cu înfiintarea Grupului Tehnic, subunitate destinata pregatirii, întretinerii si montarii pe avioanele supersonice a rachetelor aer-aer din dotarea acestor avioane. În anul 1964 pe aerodrom este dizlocat un Divizion de Artilerie Antiaeriana Mixt, destinat apararii antiaeriene a aeroportului. Comandant al regimentului este numit la 25.09.1964 Lt.Col. Puiu Dumitru pâna la 29.01.1970. Începând cu anul 1966 în compunerea regimentului intra si Punctul de Dirijare de la Deta, Statia de Dirijare la Aterizare RSP-7 si se înfiinteaza Statia meteo a unitatii. La 01.09.1966 regimentul primeste vizita Ministrului Fortelor Armate, General de Armata Leontin Salajan, însotit si de o delegatie militara din Jugoslavia. Pregatirea de lupta în zbor pe avioanele supersonice a regimentului se perfectioneaza continuu, prin participarea la aplicatii si verificari a serviciului de lupta, executate la nivel national sau în cadrul aplicatiilor cu trupe ale tarilor din Tratatul de la Warsovia. În anul 1967, o patrula dotata cu avioane MIG-21 PF executa pentru prima data trageri reale in poligonul de la Malina, cu rezultate foarte bune. Începând cu anul 1968, regimentul participa la misiuni de insotire a avioanelor prezidentiale care survoleaza teritoriul national. Din anul 1965 si pâna în anul 1979 (cu unele intreruperi), regimentul a asigurat fortele si mijloacele participante la parada aeriana desfasurata în ziua de 23 august, dislocate pe Aerodromul Alexeni. În septembrie 1965, Regimentul 49 de la Alexeni s-a dislocat pe aerodromul Ianca, împreuna cu Baza Tehnica de Aerodrom. Datorita pozitiei sale, aerodromul a fost folosit în continuare pentru dislocarea si antrenamentul fortelor si mijloacelor aeriene care participau la spectacole aviatice sau parade militare de la 23 August, precum si pentru zborurile de instructie cu avioane MiG 15 si Il 29. În iunie 1968, Fortele Aeriene Române se pregateau sa participe la cel mai mare miting aviatic organizat în România postbelica. Mitingul s-a desfasurat în ziua de 16 iunie 1968, pe aeroportul Baneasa, angajând forte si mijloace fara precedent. Pregatirea a început pe 3 mai si s-a desfasurat timp de o luna individual, pe formatii si în regimente. Începând cu data de 4 iunie, detasamentul aviatiei militare format din 102 piloti si peste 150 de ingineri si tehnicieni, împreuna cu cele 32 de avioane MiG-21 si MiG-15, s-a concentrat pe aerodromul Alexeni unde s-au executat patru antrenamente. În iulie, importante forte din regimentele de vânatoare s-au reunit pe aerodromul Alexeni, în vederea pregatirii pentru a participa la parada de la 23 august. Nimic nu prevestea furtuna ce avea sa vina. 20 august 1968, spre miezul noptii, posturile straine de radio Vocea Americii si Europa Libera au transmis o stire socanta: Cehoslovacia a fost invadata de trupe terestre si aeropurtate apartinând fortelor armate din U.R.S.S., Bulgaria, R.D.Germana, Ungaria si Polonia. A doua zi, blocul de parada (piloti, tehnicieni, ingineri, navigatori), a fost adunat si s-a dat citire pozitiei României fata de invadarea Cehoslovaciei. Ca urmare a aprobarii data de presedintele Nicolae Ceausescu, Ministerul Fortelor Armate a luat hotarârea ca antrenamentele pentru parada sa continue. În unitati, în conformitate cu ordinul ministrului Fortelor Armate, s-a trecut la aplicarea masurilor pentru situatia speciala creata în urma invaziei. Conducerea M. F. A. Române a luat atunci cele mai corecte masuri pentru a contracara o eventuala tentativa de invadare din partea celorlalte tari membre ale Tratatului de la Warsovia, conduse de U.R.S.S.. S-a plecat de la ipoteza ca scenariul pus la cale si dus la îndeplinire în Cehoslovacia ar putea fi aplicat si în cazul României. Era de asteptat sa se încerce debarcarea unor forte aeropurtate în zona Bucuresti si în alte centre importante ale patriei, urmarindu-se paralizarea actului de conducere, în principal conducerea Fortelor Militare Române. Era putin probabil sa se repete greseala din 1956 din Ungaria, când s-a încercat ocuparea Budapestei cu forte si mijloace terestre. Pe baza analizei facute, conducerea armatei cu aprobarea presedintelui Nicolae Ceausescu, a luat hotarârea sa asigure apararea Capitalei, mentinând pe aerodromul Alexeni totalitatea mijloacelor si fortelor aflate în pregatire pentru a participa la parada militara. De la Deveselu, s-a decolat pe celule si s-a executat adunarea formatiei de avioane sub plafon si trecerea deasupra în formatie strânsa, fara a mai tine seama de schemele de spargere a plafonului de zbor cu formatia. Rapoartele radio sa fie executate numai de capul formatiei, limitând la maxim convorbirile radio iar ceilalti doar sa se verifice iar daca au probleme deosebite sa vina la aterizare. Aceste masuri speciale fiind lesne de înteles datorita situatiei create, formatia mentinându-se pâna la aerodromul din Giarmata. Scopul era executarea serviciului de lupta pe aerodromul Giarmata completând fortele existente pe aerodrom, destul de reduse datorita dislocarii acestui regiment pe aerodromul Alexeni în vederea participarii la parada militara cu prilejul zilei de 23 august. Dupa data de 23 august, aceste forte au fost retrase la aerodromurile de baza, din ratiuni politico-militare. În anul 1965, în perioadele stabilite la nivel de tara, unitatea a participat cu efective de nivel escadrila, la trageri reale în tinte aeriene sau terestre, efectuate si în U.R.S.S. la Astrahan, obtinând rezultate foarte bune. Din anul 1969, la încadrarea unitatii cu personal mutat din alte unitati de aviatie si cu cel mai mare numar de proaspeti absolventi ai Centrului de Instructie al Aviatiei de la Bacau, unitatea avea în compunere personal navigant de comanda si patru escadrile de lupta, astfel:
COMANDANTI : Lt.Col. CARA NICOLAE-comandant regiment, Loctiitor pentru Zbor Col. SANDU IORDAN, Navigator Sef al regimentului Col. GHEORGHITA COSTICA, Instructor cu Tragerile si Lupta Aeriana pe regiment Col. GHEORGHE AUREL, la Escadrila a I-a Aviatie Vânatoare era comandant Lt.Col. CULEA CONSTANTIN, loctiitor Lt.Col. STURZOIU NICOLAE; la Escadrila a II-a Aviatie Vânatoare era comandant Lt.Col. TODEA GHEORGHE, loctiitor Lt.Col. VIRAG MIHAI; la Escadrila a III-a Aviatie Vânatoare era comandant Lt.Col. STRATU CONSTANTIN, loctiitor Lt.Col. BINTINTEANU IOAN; iar la Escadrila a IV-a Aviatie Cercetare era comandant Col. ORHA PETRE, loctiitor Lt.col. PAVICA MIHAI.
PILOTI : Dumitrescu Gheorghe, Ardeleanu Dumitru, Idolu Nicolae, Nica Miron, Oarga Mihai, Handrabur Gheorghe, Bondoc Petre, Raducan Dumitru, Maracineanu Gheorghe, Cernea Grigore, Gheorghiu Vasile(Schuckter Ladislau), Marton Adalbert, Zagara Costel, Statenco Alexandru, Simion Vasile, Popescu I., Popa Ioan, Cluceru Nicolae, Teodorescu Gheorghe, Petrov Ioan, Teculescu Gheorghe, Toader Ioan, Cajvan Dumitru, Andras Vasile, Cristea Ioan, Abrudan Ioan, Morar Gavrila, Florescu Dorel, Stefan Titi, Plesa Dumitru, Margineanu Nicolae, Voian Stefan, Dobre Stan, Roiu Gheorghe, Ionita Emil, Diaconescu Marin. La 29.01.1970 este numit comandant al unitatii Lt.Col. Carra Nicolae iar Lt.Col. Puiu Dumitru este mutat si avansat comandant al Diviziei 34 AAT. În anul 1971 în compunerea unitatii intra si Punctul de Dirijare Hunedoara, iar Escadrila a IV-a comandata de Col. Orha Petre este transformata în escadrila de cercetare aeriana, fiind dotata cu avioane MIG-21C si cu o parte din piloti, dislocati de la Borcea, printre care: Lt.Col. Pavica Mihai, Lt.Col. Sturzoiu Nicolae, Mr. Guti Francisc, Mr. Zugravu Aurel si altii. În anul 1971 în compunerea unitatii intra si Punctul de Dirijare Hunedoara, iar Escadrila a IV-a comandata de Col. Orha Petre este transformata în escadrila de cercetare aeriana, fiind dotata cu avioane MIG-21C si cu o parte din piloti, dizlocati de la Borcea, printre care: Lt.Col. Pavica Mihai, Lt.Col. Sturzoiu Nicolae, Mr. Guti Francisc, Mr. Zugravu Aurel si altii. La inspectiile periodice efectuate în unitate, inspectii de nivel din Ministerul Apararii Nationale, regimentul a fost apreciat cu calificative de “ Bine “ si “ Foarte Bine ” de-a lungul anilor. Promotia 1975 de la C.I.Av. Bacau (1974 a S.M.Of.Av.” Aurel Vlaicu ”): Bouleanu Stelian, Delcea Nicolae, Dumitrescu Cristian, Ghiurca Vasile, Gherasim Alexandru, Georgescu Costel, Lupea Stefan, Melencovici Gheorghe, Neagu Dorel, Niculescu Mircea, Onisor Emil, Sandu Ion, Tapai George, Uritescu Ioan, Ursu Marian, Veress Nicolae, deci un numar de 16 tineri piloti repartizati la escadrilele a doua si a treia. În anul 1975 au sosit pe aerodrom avioanele MIG-21MF, aduse de la baza Mihail Kogalniceanu chiar de pilotii de acolo. Avioanele MIG-21RFM de la cele doua escadrile au fost redislocate pe alte aerodromuri militare din tara. În octombrie 1975 unitatea a fost dotata cu un numar cu avioane MIG-21MF si UM, care au echipat complet escadrilele a doua si a treia. Escadrila a I-a era dotata cu avioane MIG-21M(PF) iar escadrila a IV-a era dotata cu avioane MIG-21C. Trecerea la exploatarea variantei MIG-21MF s-a efectuat în unitate, atât de catre personalul escadrilelor cât si de catre personalul tehnic de la S.R.L.A. Pâna în primavara anului 1976, pesonalul navigant clasa a I-a si a II-a din cele doua escadrile a terminat programul de trecere în zbor pe noua varianta, putând executa serviciul de lupta ziua si noaptea. În lunile iunie-august ale anului 1976, Escadrila a I-a în totalitate, completata cu forte si mijloacele necesare a fost dislocata pe Aerodromul Arad, unde a executat activitate de zbor ziua si noaptea în conditii de campanie; aceasta activitate a constituit un exercitiu în vederea dislocarii întregii unitati pe Aerodromul Arad, în urmatorii doi ani (1977-1979). În luna mai 1977 are loc reorganizarea fortelor aeriene din cadrul M.Ap.N., prin înfiintarea Comandamentului Aviatiei Militare, încetând astfel functionarea Comandamentului Apararii Antiaeriene a Teritoriului. Totodata se înfiinteaza Divizia 70 Aviatie, care ia în subordine operativa, nou creata Escadrila 31 Aviatie Cercetare de la Giarmata, transformata în unitate independenta din fosta Escadrila de Cercetare (a IV-a) din Regimentul 93 Aviatie Vânatoare. Începând cu luna iunie 1977 aproape întreg efectivul si mijloacele Regimentului 93 sunt dislocate pe Aerodromul Arad, pe timpul efectuarii lucrarilor de modernizare ale Aerodromului si Aeroportului International Timisoara, lucrari care aveau sa se încheie în luna septembrie a anului 1979. Principalele lucrari executate au fost : prelungirea cu 1000 metrii a PDA si largirea acesteia cu 20m, modernizarea sistemului de balizaj militar, modernizarea cladirilor de la serviciul de lupta si a altor facilitati, construirea noului punct de conducere a zborului, construirea bretelei de rulaj est, construirea unui nou loc de START, amenajarea sistemului de iluminare de la START, construirea microhangarelor (adaposturilor) antiatomice, construirea noului hangar al SRLA si alte lucrari de infrastructura. Totodata a fost instalat un nou sistem de balizaj pentru aviatia civila si au fost realizate alte lucrari de modernizare a infrastructurii aeroportuare. Activitatea de zbor pe Aerodromul ARAD s-a desfasurat în conditii foarte bune, personalul navigant desavârsindu-si pregatirea de lupta în zbor pe cele doua variante ale MIG-ului 21. În anul 1979 are loc ultima participare a regimentului la parada aeriana dedicata zilei de 23 august, cu dislocarea fortelor si mijloacelor pe aerodromul Alexeni. La 17.08.1979 comandant al unitatii este numit Lt.Col. ZUGRAVU AUREL deoarece Lt.Col. CARRA NICOLAE se pensioneaza, totodata urmând sa se pensioneze si Lt.Col. CULEA CONSTANTIN. În toamna anului 1979 are loc redislocarea fortelor si mijloacelor pe Aeroportul Giarmata de pe Aerodromul de la Arad. În perioada octombrie 1979 - martie 1980, personal navigant si tehnic, selectionat cu precadere din escadrila a I-a dar si din celelalte subunitati, au efectuat cursul de trecere pe avionul MIG-23 MF la Aerodromul Mihail Kogalniceanu unde deja se exploata în zbor acest nou tip de avion. Comandantul E.1 Av.V. Lt.Col. Guti Francisc împreuna cu Cpt. Margineanu Nicolae, Cpt. Petrov Ioan, Cpt. Andras Vasile, Cpt. Surcu Cornel au efectuat cursul de trecere teoretic si practic în zbor pe noul tip de avion în URSS. Noile avioane au sosit în uitatate prin toamna anului 1980, iar avioanele MIG-21M(PF) din dotarea E.1 Av.V. sunt distribuite Escadrilei 31 Aviatie Cercetare. Ca urmare a perfectionarii pregatirii de lupta în zbor a personalului navigant care zbura avionul MIG-23 MF, escadrila a I-a participa la trageri reale în tinte aeriene în poligonul Astrahan din URSS în anul 1984 – ziua în stratosfera si în anul 1987 – noaptea în stratosfera, obtinând calificativul “ FOARTE BINE ”. În perioada 1980-1990 personalul navigant si tehnic din R.93 Av.v-b. participa la exercitii de verificare a pregatirii pentru lupta in zbor în cadrul aplicatiilor desfasurate în comun de fortele aeriene ale tarilor din Tratatul de la Warsovia, executand misiuni de interceptare a tintelor aeriene ziua si noaptea în toate conditiile meteorologice si la toate înaltimile, obtinând rezultate foarte bune si fiind evidentiati de catre conducatorii acestor exercitii si aplicatii. Totodata regimentul a participat la antrenamente si aplicatii desfasurate de catre Ministerul Apararii Nationale, prin interceptarea tintelor aeriene sau simularea atacurilor asupra obiectivelor terestre, la poligoanele de pe teritoriul national, trageri reale deasupra marii si alte misiuni pentru sprijinul trupelor terestre, obtinând calificative foarte bune si aprecierile comandantilor esaloanelor superioare. În anul 1992, Escadrila a II-a Aviatie Vânatoare este dotata cu avionul MIG-23 MF, personalul navigant si tehnic efectuând cursurile teoretice si practice de zbor in unitate. Avioanele MIG-21 MF care au apartinut escadrilei sunt dislocate in alte unitati. Din acel an, regimentul avea doua escadrile echipate cu avioane MIG-23 si o Escadrila echipata cu avioane MIG-21 MF. În luna iunie a anului 1995, R.93 Av.V. îsi înceteaza activitatea si se constituie Baza 93 Aeriana, cuprinzând personalul tehnic si de deservire si tehnica de lupta care au apartinut regimentului, Comandant Comandor Crisan Valer si Grupul 93 Aviatie Vânatoare – Comandant Comandor BAN IOAN, cu trei escadrile formate numai din personalul navigant din cadrul fostului Regiment 93. Escadrila 31 Aviatie Cercetare îsi înceteaza activitatea în anul 1998, întregul personal navigant fiind încadrat la Grupul 93 Aviatie Vânatoare, avioanele fiind redistribuite în cadrul programului de modernizare a avionului MIG-21 Lancer. Anul 1999 înseamna anul de debut al zborului pe avionul MIG-21 L cu un numar de piloti selectionati din cele trei escadrile ale grupului iar la finele anului 2000 isi termina resursa de aviatie si ultimile avioane MIG-23, personalul navigant care a zburat pe acest tip de avion fiind redistribuit pentru trecere pe avionul MIG-21 Lancer sau parasind sistemul în conditiile Ordonantei nr. 7.